Salutare!
Mă numesc Laurențiu Stan, sunt pasionat de tehnologia mobilă (smartphone, tablete, smartwatch...), mașini și web design. Ador să șofez cât pot de mult și evident să călătoresc.

E atât de ciudat, dar atât de bine

E ciudat să te îndragostești la o vârstă mai mare? Ai 30și ceva de ani și te simți ciudat să spui că te-ai îndrăgostit. Mai ales după ceva absență de astfel de sentimente. Și totuși te simți forte bine, să retrăiești parcă sentimente ce le aveai acum vreo 10 ani.

Poate că e o etapă trecătoare, dar nu era așa la adolescenți? Ce să cauți tu la peste 30 de ani cu astfel de etape?! Ești confuz și chiar te simți ciudat. În fiecare zi îți place de câte o fată, dar în acele momente nu simțeai așa. E și mai ciudat să te îndrăgostești de o fată cu mult mai mică decât tine. Dar care este limita? Există oare o asemenea limită? Cine a zis că nu se pot forma cupluri sau chiar căsnicii cu diferențe mari de vârstă?

S-au mai văzut astfel de cupluri și chiar unele care au trăit până la adânci bătrâneți. Ca să găsești o fată mai apropiată ca vârstă sau chiar mai mare puțin, e cam dificil, mai ales când multe au deja familiile lor iar cele care sunt singure, ori au divorțat și au și copii din urma acelei căsnicii ori pur și simplu nu doresc o relație stabilă.

E și mai rău să te îndrăgostești doar tu. Adică, degeaba ai tu astfel de sentimente când ea nu e pe aceeași undă cu tine, sau încă nu ai primit un răspuns. Și totuși îți dă indici că ar putea fi ceva între voi, dar știi deja cum e femeia, niciodată nu îți arată exact ceea ce vrei tu defapt.

Și te bucuri când o vezi, atunci când îți zâmbește, atunci când o auzi că te strigă în felul ei cum nu mai strigă pe nimeni altcineva, sau poate ți se pare, sau atunci când tu ești ocupat dar ea îți alungă toate grijile și stresul doar prin simpla ei prezență. Și apoi se întâmplă ceva…se întâmplă ca ea să te respingă, poate că fără voia ei, poate pentru că se teme de ceva, sau poate că îi este rușine și tu nu știi care este cauza defapt. Și atunci începi să te îngrijorezi, începi să-ți faci șcenarii.

Ce bine ar fi dacă ai putea sta de vorbă cu ea despre toate astea. Ai vrea mai mult ca orice să-ți explice totul, ca să scapi. Dar ea nu știe ce e în sufletul tău, ea nu știe că ai da orice să o iei de mână și să-i mărturisești totul.

Și până la urmă îți iei inima în dinți și decizi să îi zici. Pui piciorul în prag…cum se zice. Dar apoi te gândești când e oare momentul potrivit pentru asta, că nu e o simplă discuție, tu îți vei așterne niște sentimente față de ea, pe care nici nu știai că le mai ai, pe care nici nu știai că mai sunt posibile…

Va urma…

Share

Lasă un răspuns